10. June 2010
Am inchis Comantariile la Jurnal ! Aici nu e loc de certa sau de platit politze. De nici un fel. Pentru cei care vor scandal sau cearta, sa se duca in alta parte. Toate rautatile astea nu ne fac bine nici noua, nici sufletelor celor plecati dar nici celor care ne viziteaza din curiozitate sau din obisnuinta. Pentru carcotasii din bezna, care nu vad, sau nu aleg decat cenusiul dintre alb si negru, le sugerez sa incerce sa faca sau sa spuna lucruri importante. Poate va va asculta sau va va citi cineva . Eu unul m-am saturat de mult de prostie, rautate si venin. Poate si din acest motiv am incetat sa mai scriu la Jurnalul National. Carcotasilor din intuneric, le-as sugera sa nu confunde democratia cu accesul la "...liber la rautate", dar nici libertatea necesara, cu anarhia. Incercati sa fiti mai toleranti si mai intelegatori in demersurile voastre. Si eu o fac. In fiecare zi. S-ar putea sa nu-mi iasa, dar sunt sigur ca am incercat, si asta e ceva. Viata e ceea ce ni se intampla acum. Alta n-avem deocamdata. Mi-am dorit ca site-ul meu (care nu e nici forum, nici blog), sa fie un indemn la iubire, si un semn de dragoste. Poate ca cei care ma asculta sau ma citesc, ma percep altfel decat sunt in realitate. Unii ma cred aproape inger, altii ma cred rau, sau "usor dus"...stiti voi..."toti suntem usor luati...", dar eu stiu ca daca vreti sa aflati mai multe, puteti s-o faceti. Nu va grabiti sa dati verdictul. Nu e nici normal, nici moral. Moravurile acestei epoci vor fi uitate, iertate, sau cine mai stie, poate urmate peste un timp. Importante sunt urmele lasate. Lasati urme bune. Conturul lor ar putea fi benefic pentru vreo generatie urmatoare. Nu dau nici sfaturi, nu las nici invataminte. Ca cine-s eu ?.... Si mai stiu un lucru: fiecare ducem cu noi in mormant ganduri imaculate, nespuse nimanui niciodata, juraminte tradate, vise prea marete sau prea indraznetze, zboruri intrerupte la jumatate, si apoi sfaramate chiar in fata propriilor noastre suflete, ganduri urate, meschine sau marsave ….ganduri, de care nu va afla nimeni niciodata !

Acum mi-e liniste, si daca mai adie printre pomii din ograda mea un vant bun, e poate si pentru ca incerc sa gasesc pentru a nu stiu cata oara, lumina . Stiu ca daca va fi sa n-o gasesc, in zadar voi cauta faclii o mie, nici un amnar nu ma va ajuta. Tu scoate-ti gandurile bune la iveala. Uneori, nu prea rar, cauta-ti un moment de singuratate si citeste-ti sufletul. S-ar putea sa gasesti raspunsuri incredibile.

Vale


Nici un comentariu

Adauga comentariu

Acest articol e protejat. Nu sunt permise comentariile si voturile.